AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență

privind siguranța feroviară

 

 

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind siguranța feroviară, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.310 din 2.12.2019 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D1023/3.12.2019,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară (reformare), în vederea consolidării cadrului legal referitor la siguranţa feroviară, din perspectiva alinierii legislaţiei naţionale la normele europene.

Potrivit Notei de fundamentare, prin proiect se preconizează acordarea unui certificat unic de siguranță; modificarea modului de înregistrare și tratare a solicitării certificatului unic de siguranță prin utilizarea platformei OSS; colaborarea Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate – ERA prin intermediul Acordului de Cooperare, în sensul art.10 alin.(5) și (6) din Directiva (UE) 2016/798 și în conformitate cu art.76 din Regulamentul (UE) 2016/796; implementarea modului de colaborare dintre autoritatea națională de siguranță, respectiv Autoritatea de Siguranță Feroviară Română – ASFR și ERA, prin încheierea unui acord de cooperare și a principiilor interoperativității, condiție esențială pentru integrarea sistemului feroviar național în spațiul feroviar european.

Totodată, ca urmare a acestor intervenții legislative, se propune modificarea Hotărârii Guvernului nr.626/1998 privind organizarea și funcționarea Autorității Feroviare Române – AFER, cu modificările și completările ulterioare, precum și abrogarea Legii nr.55/2006 privind siguranța feroviară, cu modificările și completările ulterioare.

2. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, demersul normativ intră sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii europene în domeniul transporturilor, integrate segmentului legislativTransporturi terestre, în sectorul – Apropiere structurală – Condiţii tehnice şi de securitate.

În raport de obiectul specific de reglementare, la nivelul dreptului european derivat, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară (reformare), prevederi pe care iniţiatorul prezentului demers, conform art.288 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), își propune să le transpună cu caracter integral la nivelul legislaţiei naţionale de profil, îndeplinindu-se astfel angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare, astfel ratificat prin Legea nr.157/2005.

Semnalăm că, în stadiul actual, legislaţia naţională de profil este pe deplin armonizată cu normele europene incidente, prin transpunerea la nivel intern a actului european în materie, respectiv a Directivei 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare și a Directivei 2001/14CE privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (Directiva privind siguranța feroviară), prin prevederile Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările și completările ulterioare.

Ulterior, în raport de recentele evoluții de la nivelul legislației europene în materia siguranței feroviare, materializate prin adoptarea de către instituțiile Uniunii, la data de 11 mai 2016, a Pachetului 4 Feroviar, în al cărui conținut sunt prevăzute două noi directive, destinate a crea un spațiu feroviar unic, a fost dezvoltată o amplă reformă a acestui sector, bazată pe încurajarea concurenței și a inovării în cadrul acestei piețe, prin adoptarea Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană și a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța feroviară.

În acest context, astfel cum se prevede punctual în instrumentul de prezentare și motivare al proiectului, referitor la chestiunea siguranței feroviare, reglementată ca atare în dispozițiile Directivei (UE) 2016/798, care abrogă la art.34 Directiva 2004/49/CE, transpunerea la nivel intern a acestui act european constituie o necesitate. Operațiunea de transpunere a Directivei (UE) 2016/798 la nivelul dreptului intern se impune, cu atât mai mult cu cât, termenul limită, stabilit la art.33, și anume data de 16 iunie 2019, este depășit, ceea ce justifică elaborarea și promovarea prezentului demers în regim de urgență.

Mai mult, în acest context privind măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2016/798, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, prin intermediul Scrisorii de Somare, în Cauza 2019/0239, procedură care poate fi urmată de aplicarea unor sancțiuni pecuniare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit art.260 din TFUE.

Transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2016/798 la nivelul legislației naționale de profil va permite operatorilor de transport feroviar din România să poată utiliza noua platformă de solicitare și obținere a certificatului unic de siguranță, precum și accesarea rețelei feroviare a mai multor state membre. Nu în ultimul rând, preluarea acestor norme europene va asigura, totodată, implementarea la nivel intern a principiilor interoperabilității, condiție esențială pentru integrarea sistemului feroviar național în spațiul feroviar european. În acest ultim sens, așa cum arată și inițiatorul, transpunerea Directivei (UE) 2016/797 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană se va realiza ulterior prezentului demers, printr-un act normativ integrat legislației secundare.

Prin urmare, preluarea integrală a Directivei (UE) 2016/798 constituie un demers justificat, în vederea elaborării unui nou cadru legislativ în materia siguranței feroviare, prin abrogarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru stoparea procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană și, implicit, prevenirea sancționării statului român de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, asigurându-se, astfel, respectarea prevederilor TFUE.

3. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la motivarea situației extraordinare și a urgenței reglementării, este necesară completarea preambulului și a Notei de fundamentare, cu motivele pentru care până la acest moment soluțiile nu au putut fi adoptate prin intermediul legii ca act al Parlamentului, interesul public ce se impune a fi apărat, precum și consecințele negative ce ar rezulta în cazul neadoptării prezentului proiect, astfel cum precizează și Ministerul Justiției, prin adresa nr.2/98094/25.11.2019.

4. Sugerăm ca alineatele din cadrul preambulului să debuteze alternativ cu expresii de tipul „Având în vedere că”, „Ținând cont că”, „Luând în considerare că”, „Întrucât”.

La alineatul al doilea, pentru rigoare redacțională, după cele două sintagme „și a Consiliului” se va insera expresia „din 11 mai 2016”.

Totodată, sugerăm eliminarea sintagmei „denumite în continuare Pachetul 4 Feroviar”, aceasta nefiind utilizată și în continuare.

La alineatul al treilea, pentru corectitudine, este necesară  înlocuirea expresiei „Directivei 20016/797” cu sintagma „Directivei 2016/797”.

La același alineat, pentru o redactare consacrată, recomandăm înlocuirea expresiei „state membre UE” cu sintagma „state membre ale Uniunii Europene”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

Totodată, pentru rațiuni normative, sugerăm menționarea titlului și a evenimenteor legislative suferite de Legea nr.55/2016, respectiv „privind siguranţa feroviară, cu modificările și completările ulterioare”.

La alineatul al cincilea, în locul cuvântului „comunitară” se va scrie adjectivul „europeană”.

La alineatul al șaselea, pentru rigoare gramaticală, sugerăm inserarea cuvântului „aceasta” în fața expresiei „fiind indispensabilă”.

La alineatul al șaptelea, abrevierea „AFER” se va reda in extenso, iar termenul „Agenție” se va înlocui cu denumirea completă a entității respective.

La alineatul al nouălea, întrucât titlul Directivei (UE) 2016/798 a fost redat anterior, nu mai este necesară menționarea acestuia.

La alineatul al zecelea, pentru o exprimare adecvată, propunem inserarea sintagmei „astfel încât” în fața expresiei „operatorii de transport feroviar”.

5. Precizăm că în anumite cazuri transpunerea Directivei 2016/798 s-a realizat prin preluarea tale quale a textelor din actul european, fără ca normele să fie adaptate la realitățile românești, iar în alte cazuri s-a recurs la structurarea unor articole într-un număr foarte mare de alineate, nefiind respectate prevederile art.48 alin.(4) teza a doua din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, „Pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate”.

Cu titlu de exemplu, menționăm art.10, care are 43 de alineate și art.17, care are 23 de alineate.

Totodată, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, marcarea articolelor se va realiza prin utilizarea abrevierii „Art.”.

6. La art. 1, sugerăm ca denumirea marginală să fie redată sub forma „Obiectul de reglementare”.

Totodată, pentru o exprimare specifică normelor de tehnică legislativă, propunem ca sintagma „conține dispoziții pentru” din cadrul părții introductive să fie înlocuită cu expresia „reglementează cadrul general privind”.

7. La art.3 pct.2, propunem ca sintagmele „decesul a cel puțin o persoană” și „sau mai multe persoane” să fie redate sub forma „decesul cel puțin al unei persoane”, respectiv „sau mai multor persoane”.

La pct.3 teza întâi, după titlul Legii nr.202/2016 se va insera expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

La pct.4, pentru unitate în redactare cu celelalte definiții, se va elimina verbul „înseamnă”. La teza a doua, propunem ca abrevierea „AFER” să fie redată sub forma „denumită în continuare AFER”, urmând ca în toate textele în care este menționată entitatea respectivă să fie utilizată această abreviere.

 De asemenea, referitor la titlul actului normativ invocat, pentru rigoare, textul „Ordonanței Guvernului nr.95/1998 privind înființarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor, aprobată cu modificări/completări prin Legea nr.3/2002, cu modificările/completările ulterioare” se va reda sub forma „Ordonanței Guvernului nr.95/1998 privind înființarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, aprobată cu modificări prin Legea nr.3/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

La pct.7, precizăm că Directiva (UE) 2016/797 nu este încă transpună la nivel național și având în vedere că în cuprinsul unui act normativ se face trimitere la dispozițiile interne de transpunere ale unei directive, iar nu la prevederile din cadrul acesteia din urmă, se impune revederea trimiterii la „art.47 din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (reformare)”.

Reținem observația și pentru pct.11 al art.3, pentru art.14 alin.(1), art.15 alin.(2) lit.a) și art.16 alin.(2) lit.b).

La pct.8, pentru respectarea exigențelor normative, recomandăm reformularea textului, în sensul redactării acestuia fără utilizarea liniuțelor, a parantezelor și a semnului grafic „/”, observație pe care o reiterăm pentru toate cazurile similare din proiect.

La pct.12, sugerăm eliminarea abrevierii „(ERI)”, având în vedere că abrevierea respectivă nu este utilizată în cadrul proiectului.

La pct.25, întrucât titlul Legii nr.202/2016 a fost redat la pct.3 al art.3, este necesară eliminarea acestuia, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La pct.29, pentru o exprimare adecvată, sugerăm inserarea sintagmei „sistemul care cuprinde” în fața cuvântului „elementele”.

La pct.32, deoarece titlul Directivei (UE) nr.2016/797 a fost redat anterior, recomandăm eliminarea acestuia.

La pct.37, semnalăm că la pct.33 din Directiva (UE) 2016/798 se vorbește despre „zona de funcționare”, iar nu de „zona de operare”, fiind necesară revederea și corelarea acestor definiții.

8. La art.4, pentru o exprimare specific normativă, sugerăm ca sintagma „factorilor implicați din sistemul feroviar în dezvoltarea” din cadrul denumirii marginale să fie redată sub forma „factorilor din sistemul feroviar implicați în dezvoltarea”.

La alin.(1) lit.d) pct.(i), propunem ca sintagma „astfel cum este prevăzut” să fie înlocuită cu adjectivul „prevăzute”.

9.  La art.5, recomandăm eliminarea abrevierii „(I.S.C.)” din cadrul denumirii marginale, observație valabilă pentru cazurile similare de la art. 6 și 7, cu referire la abrevierile „(M.S.C.)”, respectiv „(O.S.C.)”.

La alin.(1), sintagma „privind I.S.C.” se va reda sub forma „privind indicatorii de siguranță comuni, denumiți în continuare I.S.C.”.

La alin.(2), pentru considerente de ordin redacțional, substantivul „Anexa” se va reda cu inițială mică – observație valabilă pentru toate situațiile similare –, iar sintagma „A. INDICATORII DE SIGURANȚĂ COMUNI” se va elimina.

10. La art.6 alin.(4), pentru claritatea normei, conjuncția „și” din sintagma „fără întârziere și orice modificări” se va înlocui cu virgulă.

11. La art.8, având în vedere că este vorba despre un proiect de act normativ intern, care transpune o directivă, se impune eliminarea adjectivului „naționale” din cadrul denumirii marginale a acestuia.

Reținem observația pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin.(1) lit.a), propunem ca sintagma „acoperite de un M.S.C.” să fie redată sub forma „acoperite de M.S.C.”.

La alin.(2), întrucât titlul actului juridic european invocat a fost precizat anterior, nu mai este necesară redarea acestuia.

La alin.(6), pentru considerente de ordin redacțional, sintagma „Agenției/Comisiei Europene” se va reda sub forma „Agenției sau Comisiei Europene”.

La alin.(7), după sintagma „Legea nr. 202/2016” se va insera expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

La alin.(8), pentru utilizarea limbajului specific normativ, propunem ca sintagma „în conformitate cu prezentul articol” să fie înlocuită printr-o trimitere expresă a alineatele avute în vedere.

Totodată, pentru rațiuni normative, în locul expresiei „în Hotărârea nr.1016/2004” se va scrie sintagma „de Hotărârea Guvernului nr.1016/2004”.

12. La art.9 alin.(2), propunem reformularea tezei a treia, în sensul eliminării sintagmei „De asemenea” din debutul acesteia.

Reiterăm observația pentru situațiile similare de la art.10 alin.(29) și art.11 alin.(2).

La alin.(5), pentru corelare cu norma la care se face trimitere, propunem ca sintagma „actori prevăzuți la art.4” să fie redată sub forma „factori prevăzuți la art.4”; reiterăm observația pentru toate cazurile similare.

13. La art.10, semnalăm practica incorectă a trimiterilor din cuprinsul proiectului la normele Directivei (UE) 2016/798, deși obiectul elaborării și promovării prezentului proiect îl reprezintă însăși transpunerea acestor norme. Exemplificăm, în acest sens: alin.(1), (10) și (24).

Reiterăm observația pentru art.11 alin.(1), art.14 alin.(6) și (8), art.17 alin.(6).

Totodată, semnalăm marcarea eronată a alineatelor, deoarece sunt două alineate marcate ca alin.(1), iar după alin.(2) este redat alin.(4); este necesară renumerotarea acestora, precum și reformularea corespunzătoare a normelor de trimitere.

 La actualul alin.(2), pentru rigoare reacțională, substantivul „Autoritatea” se va reda sub forma „Autorității”.

La alin.(8), pentru aceleași motive, numeralul „patru” se va înlocui cu cifra „4”.

La alin.(10), având în vedere că expresia „și care preconizează ca zonă de operare teritoriul României/inclusiv teritoriul României” are o formulare deficitară, propunem revederea și reformularea acesteia.

La alin.(12), pentru precizia normei, după cuvântul „prevăzute” este necesară introducerea unei norme de trimitere la elementul structural care vizează evaluările avute în vedere.

La alin.(13), pentru considerente de ordin normativ, sintagma „acestor vizite, inspecții și audituri” se va reda sub forma: „vizitelor, inspecțiilor și auditurile prevăzute la alin.(...)”.

Observația este valabilă și pentru alin.(22), prin înlocuirea sintagmei „acestor evaluări”.

La alin.(15), pentru aceleași considerente, textul va debuta astfel:

(...) În situația în care (...)”.

La alin.(26), pentru utilizarea unui limbaj consacrat, sintagma „menționate la” se va înlocui cu sintagma „prevăzute la”.

La alin.(35) teza întâi, semnalăm că norma este imprecisă, fiind necesară revederea și reformularea acesteia. 

La alin.(43), pentru respectarea limbajului normativ, sintagma „de la alin.(41) și (42)” se va reda sub forma „prevăzute la alin.(41) și (42)”.

14. La art.12 alin.(6), pentru rigoare în exprimare, expresia „dar nu mai mult de patru luni după ce toate informațiile” se va înlocui cu sintagma „într-un termen care să nu depășească patru luni de la data la care toate informațiile”.

15. La art.13 alin.(1), pentru rigoare gramaticală, sintagma „au obligația” se va reda sub forma „are obligația”.

Reiterăm această observație pentru alin.(3), cu referire la sintagma „au dreptul”.

La alin.(3), sintagma „în vedere” se va reda sub forma „în vederea”.

La alin.(4), pentru corectitudinea informației și pentru unitate redacțională, textul se va reformula în partea de debut, astfel:

(4) Serviciile de formare îndeplinesc cerințele stabilite potrivit Normelor privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1611/2009, cu modificările ulterioare și în S.T.I. sau normele naționale prevăzute la …”.

Totodată, întrucât alin.(2) al art.8 nu cuprinde enumerări, este necesară corectarea normei de trimitere.

16. La art.14 alin.(1), pentru unitate în redactare, expresia „a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016” se va elimina.

La alin.(5),întrucât norma de trimitere vizează toate enumerările de la alin.(3), trimiterea se va face fără menționarea lit.a)-d).

La alin.(6), referitor la norma de trimitere la anexa nr.3, având în vedere că respectiva anexă cuprinde dispoziții privind cerințe și criterii de evaluare, nefiind structurate pe secțiuni, pentru claritatea și precizia normei, expresia „prevederile secțiunilor relevante din Anexa nr.3” se va înlocui cu sintagma „cerințele și criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr.3”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin.(8), pentru rigoare redacțională, sintagma „Regulamentului CE nr.653/2007” se va redacta sub forma „Regulamentului (CE) nr.653/2007”.

La alin.(9), pentru preciza normei, sintagma „la primul paragraf” se va înlocui cu alineatul avut în vedere.

La alin.(11), având în vedere că Regulamentul (UE) nr.445/2011 nu este la prima menționare în cadrul proiectului, expresia „al Comisiei privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vagoanelor de marfă și de modificare a Regulamentului (CE) nr.653/2007” se va elimina.

17. La art.15 alin.(1), pentru rigoare în exprimare, sintagma „stabilit la art.14” se va înlocui cu expresia „prevăzut la art.14”.

18. La art.16 alin.(1), pentru o corectă și completă informare asupra Ordonanței Guvernului nr.95/1998, trimiterea la acest act normativ se va face sub forma „Ordonanței Guvernului nr.95/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr.3/2002, cu modificările și completările ulterioare”, întrucât titlul acesteia a fost menționat anterior; această observație este valabilă pentru toate cazurile similare.

19. La art.17 alin.(18), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, cuvântul „respectivă” se va înlocui cu sintagma „prevăzută la alin.(17)”.

La alin.(20), pentru utilizarea unui limbaj consacrat, sintagma „a obligațiilor acestora stabilite la alin.(1)” se va înlocui cu expresia „a obligației prevăzute la alin.(1)”.

20. La art.18 alin.(3), pentru rigoarea exprimării, propunem ca sintagma „Regulamentul de Organizare și Funcționare al Autorității Feroviare Române, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.626/1998” să fie redată sub forma „Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Feroviare Române, prevăzut în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.626/1998”.

La alin.(5), pentru precizia normei de trimitere, recomandăm ca sintagma „se soluționează potrivit reglementărilor legale în vigoare referitoare la contenciosul administrativ” din final să fie redactată, astfel: „se soluționează potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

21. La art.20 alin.(1), abrevierea „AGIFER” din sintagma „Agenția de Investigare Feroviară Română - AGIFER” va fi eliminată ca inadecvată.

Totodată, pentru o corectă informare asupra evenimentelor legislative suferite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.33/2015, sintagma „aprobată prin Legea nr.42/2016” va fi redată astfel: „aprobată cu modificări prin Legea nr.42/2016”.

La alin.(3), pentru unitate în redactare, sintagma „Agenția de Investigare Feroviară Română” va fi înlocuită cu abrevierea „AGIFER”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

22. La art.22 alin.(8), referitor la sintagma „independenței prevăzute la alin.(1)”, semnalăm că norma de trimitere este imprecisă, fiind necesară revederea acesteia, astfel încât trimiterea să se facă la alin.(2) și (3).

23. La art.24 alin.(2), semnalăm că nu sunt respectate dispozițiile art.38 alin.(3) teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor; observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Totodată, sugerăm reanalizarea și reformularea sintagmei „în cel mai scurt timp posibil și în mod normal cel târziu la 12 luni de la data evenimentului”, întrucât nu este suficient de clară.

24. La art.29 alin.(2) lit.a), pentru respectarea exigențelor stilului normativ, expresia „neconținerea tuturor datelor” trebuie înlocuită cu sintagma „lipsa cuprinderii în raport a tuturor datelor”.

         Pentru acest considerent, la lit.c), partea de debut a textului trebuie reformulată, astfel: „neîndeplinirea obligației de notificare a Autorității de Siguranță Feroviară”.

         La lit.f), pentru rigoarea exprimării, sintagma „termenului de trimite” trebuie înlocuită cu expresia „termenului de trimitere”.

         Semnalăm că norma propusă pentru alin.(4) instituie o soluție derogatorie de la dispozițiile art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.203/2018, care stabilesc un termen de 15 zile, și nu de 48 de ore în care contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii. Pentru acest motiv, textul ar trebui să debuteze cu expresia „Prin derogare de la dispozițiile art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul poate achita”.

         În situația în care nu se are în vedere instituirea acestei soluții derogatorii, urmând să se aplice soluția prevăzută de art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, alin.(4) trebuie eliminat, întrucât, în prezent, reglementarea-cadru în materia contravențiilor nu mai stabilește necesitatea unei norme exprese referitoare la posibilitatea achitării, în termen de 15 zile, a jumătate din minimul amenzii.

Pentru asigurarea uniformităţii în reglementarea domeniului contravenţiilor, propunem în cuprinsul alin.(5) să fie utilizată formula consacrată în cazul normei de completare cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001:

(5) Contravenţiilor prevăzute la alin.(2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

25. La art.30 alin.(1), pentru rigoarea redactării, expresia „Anexa V” din debut va fi redată astfel: „Anexa nr.5”.

Totodată, pentru o completă informare asupra Legii nr.55/2006, după titlul acestui act normativ se va insera sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

26. La art.32, pentru unitate redacțională cu alte acte normative, propunem disjungerea celor două teze în două alineate distincte, marcate în mod corespunzător, cu următoarea redactare:

(1) Legea nr.55/2006 privind siguranța feroviară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din 10 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare se abrogă.

(2) Ori de câte ori în alt act normativ se face trimitere la actul normativ prevăzut la alin.(1), trimiterea se va considera a fi făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta ordonanță de urgență”.

27. Semnalăm că denumirea marginală a art.33 este impropriu formulată, fiind necesară revederea și reformularea corespunzătoare a acesteia.

28. La mențiunea de transpunere, pentru respectarea prevederilor art.45 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem reformularea acesteia, astfel:

         „Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară (reformată), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.138 din 26 mai 2016”.

29. La anexa nr.1, formulăm următoarele propuneri și observații:

a) în acord cu uzanțele normative, recomandăm stabilirea unui titlu al acesteia;

b) la partea A, referitor la sintagmele „tren-kilometru” și „călători-kilometri”, pentru unitate redacțională, sugerăm corelarea acestora cu definiția de la subpct.7.1. din partea B;

c) la pct.2 de la partea A, prima liniuță, propunem ca sintagma „definit în Anexa nr.1, punctul B” să fie redată sub forma „definit în partea B”;

d) la pct.7.3 și 7.4 din partea B, pentru precizie, recomandăm revederea normei de trimitere „la art.2”.

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș ILIESCU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr.975/06.12.2019